Go to the top

Ruralul din România

marți, 24 noiembrie 2020
Ruralul din România

 

De ce vreau să particip în competiția pentru un loc de parlamentar?

Nu sunt un politician de carieră, USR este unicul partid din viață mea politică.

Ca fundamente ale politicii mele sunt susținător fervent al reducerii numărului de parlamentari conform referendumului din 2009, dar și al reorganizării administrativ-teritoriale a țării în 16 regiuni, Bacău fiind centru regional, conform studiilor și recomandărilor Uniunii Europene.

Dar ce vreau să realizez în Parlamentul României?

Așa cum am spus și în campania pentru alegerile locale vreau să mă implic total în dezvoltarea durabilă a satelor privind activitățile economice rurale. Consider necesară o inițiativă legislativă pe această temă.

“Veșnicia s-a născut la sat.” – Lucian Blaga.

Ca expert-evaluator ANEVAR, am efectuat peste 3200 de evaluări ale proprietăților din județul Bacău, multe dintre acestea în mediul rural. Am stat de vorbă cu mulți oameni pe teme economice și concluzia a fost aceeași: satul românesc are nevoie de o lege a dezvoltării durabile care să ajute în primul rând investițiile din mediul rural.

Legea trebuie să protejeze și să dezvolte unele activități care pentru mulți dintre cei crescuți la oraș nu au mare însemnătate. Unele dintre acestea se regăsesc că vechi tradiții în județul Bacău:

  • Meşteşugul olăritului – modelajul, pictura, arderea şi întrebuinţarea obiectelor casnice din lut, au tradiții de sute de ani în com. Solonț.
  • Împletiturile din rachiță de pe valea Zeletinului – Răchitoasa.
  • Centre pentru pregătirea celor care doresc să construiască locuințe din materialele tradiționale ale mediului rural: chirpici sau paiantă.

Nu trebuie uitate toate acestea pentru că ele pot aduce venituri însemnate la bugetul localităților. Uitați-vă ce fac alte țări: Ungaria, Austria, Franța unde toate aceste activități locale sunt protejate dar și intens promovate. Dar aceeași lege trebuie să dezvolte noile domenii:

  • Agroturismul, agricultura ecologică, centrele pentru colectarea plantelor medicinale, trufelor, hribilor, măceșelor.
  • Turismul ecleziastic – sunt peste 25 de schituri și mănăstiri prea puțin cunoscute și promovate, marea majoritate în mediul rural. Și nu în ultimul rând legea trebuie să conțină elemente realiste de dezvoltare socială.

De exemplu, știm că tinerii își construiesc case, proiectele – dacă există, nu sunt integrate într-o viziune regională: statul ar trebui să le asigure decontarea proiectului.

Astfel satele vor arata mai bine și la fel cum voucherele de vacanță constituie un impuls pentru industria HoReCa și decontarea proiectelor pentru tinerii care se întorc în sate va impulsiona alte ramuri economice.

Cred sincer că e nevoie de un colectiv de lucru care să adune cât mai multe măsuri legislative într-o lege unitară: Legea dezvoltării durabile a satelor.

 

 

Implică-te alături de noi și participă la schimbarea în bine a României. Înscriere